Profund impresionat de suferința fizică și psihică a pacienților care în urma operațiilor rămâneau cu stomă (n.r. un orificiu creat chirurgical pe suprafața abdomenului pentru a permite eliminarea deșeurilor corporale), prof. dr. Vafi Atalay, chirurg oncolog la Anadolu Medical Center, și-a dedicat ani din viață găsirii unei soluții care să le redea acestora confortul unei vieți normale. Și a găsit-o! Procedura care acum îi poartă numele nu este singura sa reușită. Chirurg, cercetător, inovator, profesorul Atalay explică felul în care funcționează dispozitivele medicale la care a lucrat 25 de ani și ce beneficii aduce pacienților: „Mi-am dorit ca, după ce eu n-am să mai fiu, să las ceva semenilor mei!”.
Cancerul colorectal este al treilea cel mai frecvent tip de cancer și a doua cea mai frecventă cauză de deces prin boală oncologică la nivel mondial. Cele mai recente statistici publicate de Internațional Agency for Research on Cancer – IARC – Agenției Internaționale de Cercetarea Cancerului – a Organizației Mondiale a Sănătății, aferente lunii februarie 2025, arată numărul cazurilor noi de cancer colorectal este de 1,9 milioane pe an, peste 900.000 de persoane decedând prin această boală oncologică.
Cifre cu adevărat îngrijorătoare pentru lumea medicală de pretutindeni. Mai mult decât atât, spune prof. dr. Vafi Atalay, chirurg de Chirurgie generală și oncologie la Anadolu Medical Center în Istanbul, Turcia, dacă în urmă cu un deceniu sau un deceniu și jumătate vârsta medie la care era depistată această afecțiune era de 50 de ani, acum aceasta a scăzut sensibil. „Cele mai multe cancere pe care le operăm sunt din zona gastrointestinală, de la esofag și stomac și până la intestinul subțire, intestinul gros, ficat, pancreas. Însă, cel mai des operăm cancerul colorectal. Este al treilea tip de cancer ca frecvență la nivel mondial”, subliniază profesorul.
Cancerul de colon este un tip de cancer care afectează din ce în ce mai multe persoane. „Cu toate că, în momentul de față putem ajunge repede la un diagnostic, observăm că acest tip de cancer începe să fie prezent și la vârste tinere. Astfel, dacă acum 15 ani acest tip de cancer era observat la pacienții peste 50 de ani, în ultima perioadă, avem și pacienți sub 40 de ani, adică pacienți de 30 de ani sau de 20 de ani. Și este uimitor că, în general, acest tip de cancer este observat mai ales în țările dezvoltate”, adaugă specialistul.
În 5-10 ani, leziunile benigne pot deveni maligne
Cancerul de colon nu are o cauză specifică. „Există unii factori de risc. De exemplu, alimentația grasă, lipsa exercițiului fizic, obezitatea, fast-food-ul, țigările și alcoolul. Și, cel mai important factor de risc – genetica.
Dar niciunul dintre acești factori, singur, nu ar putea să facă boala să debuteze. Foarte mulți pacienți nu au un istoric familial de cancer de colon, nu beau, nu fumează, nu se hrănesc anormal și cu toate acestea sunt diagnosticați cu cancer de colon”, atrage atenția prof.dr. Vafi Atalay.
Și cei mai mulți – 60% – din bolnavi sunt diagnosticați târziu, în faze avansate de boală. Asta și pentru că boala nu are simptome specifice. „Din ce observăm noi, pacienții vin pentru că au sângerări rectale. Dar sângerarea rectală poate fi determinată și de o fistulă anală, și de hemoroizi. Iar pacienții se gândesc în primul rând la acestea și nu la cancerul de colon. Sau au, de exemplu, dureri abdominale. Și se gândesc că durerea are legătură cu alimentele consumate, suspectează o indigestie și, din acest motiv, diagnosticul întârzie”, mai spune prof. dr. Atalay.
Când simptomele se înmulțesc, pacienții ajung la medic: „Și atunci, cancerul este în stadiul III sau IV”.
Situația s-ar schimba dacă oamenii cu vârsta peste 40 de ani, fără niciun simptom, ar face periodic o colonoscopie, investigație imagistică necesară în faza de depistare a cancerului colorectal. „Colonoscopia mai are încă un avantaj și anume acela că în timpul investigației, chiar dacă nu avem simptome, dar sunt observați polipi colonici din care se poate dezvolta cancerul, aceștia pot fi îndepărtați. Știm foarte clar că un cancer de colon sau de rect se dezvoltă de la polipi. Iar dacă acele leziuni benigne rămân în colon, peste cinci sau 10 ani ele se vor transforma în cancer. În timpul colonoscopiei se poate efectua polipectomia și deja în felul acesta am făcut profilaxia acestor tipuri de cancere”, mai spune profesorul.
„Prefer să mor decât să trăiesc cu această pungă”
Tehnicile noi minim-invazive, efectuate cu robotul sau prin laparoscopie, permit acum intervenții chirurgicale pe segmente reduse, cu foarte puține incizii, cu riscuri mai mici de infecție pentru pacienți. Problema este că, în cancerul de rect, de exemplu, 90% din pacienții supuși intervenției chirurgicale curative rămân apoi permanent cu o punguță în care se adună materiile fecale, numită colostomă.
Colostomia este o procedură a cărei istorie merge înapoi în timpul Primului Război Mondial când, unui medic englez, disperat că răniții în abdomen mureau în număr mare de septicemie, i-a venit ideea de a scoate intestinul la suprafața corpului. Procedura a fost foarte mult utilizată în Al Doilea Război Mondial și de atunci s-a dezvoltat continuu, în special pentru pacienții cu cancer.
Procedura presupune ca, după ce se face anastomoza, pentru a o proteja și a-i permite intestinului să se însănătoșească, un capăt este scos în afara abdomenului. „Chiar dacă este o procedură folosită de 100 de ani ea implică foarte multe probleme și din punct de vedere psihologic și din punct de vedere fizic, dar și social. Pentru că sunt foarte mulți pacienți care nu acceptă acest tip de tratament, acest tip de operație, pentru că nimeni nu vrea să trăiască cu colostomă. Mulți pacienți cărora li se pune diagnosticul de cancer colorectal ajung să spună «prefer să mor decât să trăiesc cu această pungă». Și asta pentru că această punguță presupune probleme fiziologice, infecții la suprafața pielii, plus faptul că acești oameni nu pot ieși relaxați în societate din pricina mirosului. Nu mai vorbim de faptul că, pentru a trage înapoi intestinul, este nevoie de o nouă operație”, explică profesorul.
Sursa: hotnews.ro
